sfanta-maria-logo
logo-sf-mobile
Pediatrie

Bolile atopice in copilarie

Bolile atopice (eczema, astmul si rinoconjunctivita alergica) reprezinta sindromuri clinice, fiecare fiind definit de o multitudine de semne si simptome, care apar ca urmare a expunerii la alergen sau la o alta substanta.

Un copil cu boala atopica produce anticorpi de tip IgE dupa ce a interactionat cu alergenii din mediu.

Dezvoltarea unei boli atopice depinde atat de factori genetici cat si de factori din mediu. Factorii genetici reprezinta o predispozitie, insa factorii din mediu sunt cei care determina aparitia acestor boli.

Factorii genetici

Daca ambii parinti au o boala atopica la fel vor avea si 40% dintre copii. Nu s-a identificat o gena responsabila de aparitia atopiei, dar se crede ca transmiterea bolii este multifactoriala, implicand mai multe gene.

Copiii care mostenesc aceste gene au o predispozitie catre dezvoltarea de IgE si de boli atopice cand interactioneaza cu anumiti factori din mediu.

Factorii din mediu

Exista diferente intre incidentele bolilor atopice in diferite tari, unele fiind “cu risc crescut”, altele “cu risc mic”. Se pare ca exista o “fereastra de risc” in primii ani de viata cand anumiti factori de mediu pot actiona asupra sistemului imun imatur si pot determina un mod de functionare “atopic”.

Dar si adultii pot deveni atopici daca migreaza intr-o tara “cu risc crescut” si, deci, modificarile sistemului imun pot aparea si la adulti.

Bolile atopice, eczema, astmul, rinoconjunctivita alergica se numara printre cele mai frecvente boli cronice ale copiilor.

Dupa contactul cu alergenul, prezenta IgE in sange poate fi detectata prin teste: skin prick test (intradermoreactia) sau radioallergotesting RAST (testul pentru determinarea IgE din sange).

Rezultatele acestor teste trebuie interpretate alaturi de istoricul bolii si, in continuare, se poate evalua rezultatul eliminarii alergenului.

Nu exista un tratament curativ pentru bolile atopice, cea mai buna optiune fiind sa se evite contactul cu alergenul dupa identificarea acestuia. Daca este cazul, se poate face imunoterapie, dar numai pentru copiii de varsta scolara cu rinoconjunctivita severa.

In prezent, cercetarea medicala se concentreaza pe prevenirea bolilor atopice la sugarii cu risc si pe prevenirea progresiei bolii dupa ce aceasta s-a instalat.

Cei mai multi copii au simptome usoare dar exista si copii afectati sever. In ultima decada s-a inteles mecanismul imunologic al acestor boli si, in consecinta, in prezent metodele de tratament si de prevenire sunt mai eficiente.

Atopia si bolile atopice

Este important sa se faca diferenta intre atopie si bolile atopice. Un copil cu atopie va produce imunoglobuline de tip IgE dupa expunerea la diversi alergeni din mediu si este “sensibilizat” la acel alergen.

Bolile atopice sunt: eczema, astmul, rinita si conjunctivita alergica. De asemenea, cei mai multi copii cu atopie vor dezvolta boli atopice, insa asta nu inseamna ca toti.

Diagnosticul bolilor atopice

Cronologic, prima boala atopica care se manifesta este eczema care debuteaza in primii doi ani de viata.

Simptomatologia bolilor atopice este :

Investigatii. Copiii cu boli atopice sunt frecvent testati pentru a se determina prezenta anticorpilor IgE impotriva alergenilor comuni.

Desi aceste teste (skin prick test si RAST) ne indica daca exista anticorpi impotriva acestor alergeni, ele nu ne pot spune daca acesti anticorpi sunt cauza simptomelor pe care le are copilul. Dar un test negativ ne asigura ca acest alergen nu determina simptome la copilul respectiv.

Skin prick test (intradermoreactia), care stabileste daca exista o reactie alergica la alergenul respectiv, se poate face la orice varsta, incepand de la nastere. Rezultatele sunt exprimate numeric, indicand diametrul mediu al papulelor care s-au dezvoltat la 15 minute.

Skin prick test este pozitiv daca acest diametru este de 3 mm sau mai mult.

RAST, care determina nivelul IgE din sange, nu este la fel de sensibil sau specific ca skin prick test.

In prezent nu dispunem de medicamente care sa vindece inflamatia alergica si, in consecinta, tratamentul se adreseaza simptomelor. Este foarte important sa se identifice alergenul, dupa care se va incerca evitarea acestuia.


Identificarea alergenului
  • Alergenii alimentari

Aproximativ 40% din copiii cu eczema vor fi “sensibilizati” fata de un alergen alimentar, iar la unii dintre acestia alergia va fi evidenta clinic.

Acesti copii vor avea varsaturi recurente, scaune diareice si falimentul cresterii, urticarie sau soc anafilactic. In cazul alergenilor alimentari, eczema va fi severa si refractara la tratament local. Alergenii sunt de obicei: lapte de vaca, oua, nuci, soia, grau, peste sau cele din fructe de mare.

  • Alergenii inhalatori

Copiii sunt expusi permanent la alergeni inhalatori, in functie de zona geografica, factori locali si meteorologici. Principalii alergeni sunt acarienii (din saltele, mochete, covoare, perne), parul de animal, gandacii de bucatarie, sporii de mucegai si polenurile.

Cateva masuri pentru reducerea expunerii la acarieni:

    • folosirea de materiale impermeabile pentru acoperirea saltelelor si a asternuturilor (surse majore de acarieni),
    • spalarea asternuturilor si a hainelor in apa fierbinte (peste 56 C) la una sau doua saptamani,
    • indepartarea jucariilor din plus sau inghetarea acestora si reducerea umiditatii din casa.

Alergenii din exterior sunt foarte greu de controlat.

Tratamentul simptomatic

Este indicat atunci cand nu s-a identificat alergenul, cand evitarea acestuia este imposibila sau rezulta numai intr-un raspuns partial. Foarte important este tratamentul cu corticosteroizi cu administrare locala, orala sau inhalatorie.

Din pacate, la un numar mic de copii cu boli atopice medicatia antiinflamatorie nu are efect. In plus, la copii cu eczema severa se pot folosi medicamente imunosupresoare ca ciclosporina si azatioprina. Pentru rinoconjunctivita severa se poate folosi imunoterapia.

Imunoterapia

Consta in administrarea de cantitati din ce in ce mai mari de alergeni pentru a induce toleranta. Aceasta metoda este utila numai in cazul alergiilor care implica sensibilizare si producerea de IgE.

Se recomanda folosirea acestei metode doar la copiii de varsta scolara cu rinoconjunctivita severa dar numai de catre un alergolog.

Complicatiile bolilor atopice

Eczema se poate complica cu o infectie virala sau bacteriana (moluscum contagiosum sau eczema herpeticum) sau poate apare o alergie alimentara. Rinita alergica se poate complica cu apnee obstructiva.

  • Alergenii alimentari si anafilaxia

Multi dintre copiii cu alergii alimentare, fie ca sunt mediate sau nu de IgE, prezinta si eczema. De asemenea, aproape o treime din copiii cu eczema severa au ca si factor declansator un alergen alimentar. Alergia alimentara este de doua feluri. In primul caz, alergia este mediata de IgE si reactia alergica se dezvolta imediat. In al doilea caz, alergia este cel mai probabil mediata de limfocite T si determina accentuarea tardiva a severitatii eczemei. In al doilea caz skin prick test si RAST vor fi negative.

Anafilaxia este o reactie alergica severa si rapid progresiva care implica mai multe sisteme. Ca si factori declansatori cei mai importanti sunt alergenii alimentari, urmati de veninul unor insecte si, mai rar, unele medicamente.

Anafilaxia determinata de alergeni alimentari este mai frecventa la copiii cu eczema. Copiii care au avut un episod de anafilaxie ar trebui sa aiba asupra lor adrenalina.

Prevenirea alergiilor

1. Alaptatul la san

Se pare ca alaptatul la san pentru primele 4 pana la 6 luni are un efect protector care se exercita cel putin in primii ani de viata.

Acest efect este moderat si nu a fost confirmat de toate studiile clinice. Mecanismul incriminat ar fi favorizarea dezvoltarii unei flore bacteriene intestinale cu bifidobacteria si lactobacili.

2. Mancarea solida

Introducerea alimentelor solide la sugari ar trebui sa aiba loc la o varsta de peste 6 luni. Alimentele foarte alergene (ouale, alunele, nucile si pestele) ar trebui sa fie evitate pentru 2 sau 3 ani pentru a reduce incidenta eczemei si a alergiilor alimentare, dar acest efect protector dispare la copiii de varsta scolara.

3. Uleiul de peste

Ca si supliment alimentar, uleiul de peste (bogat in acizi grasi omega-3), administrat de la nastere are un efect protector fata de tusea alergica la copiii de 3 ani.

4. Fumatul

Parintii ar trebui sa nu fumeze fiindca aceasta creste riscul de wheezing recurent (suieratura respiratorie acuta) si astm la copii.

Din fericire, cresterea incidentei bolilor atopice a coincis cu o mai buna intelegere a mecanismelor acestora. In timp, aceasta ar putea permite dezvoltarea unor metode de preventie si tratament mai bune decat cele folosite in prezent.

Tratamentul copiilor cu boli atopice nu trebuie sa se limiteze la tratamentul simptomatic ci sa includa identificarea alergenului si evitarea acestuia, precum si imunoterapie.

Dona Luiza, medic specialist pediatrie, Anima Nusco Tower

Aproape de tine, când ai nevoie

peste 25000 de analize efectuate lunar