Pancreatita cronica - boala pancreasului

Pancreatita cronica este o boala inflamatorie a pancreasului de cauze diferite, cu evolutie cronica progresiva in faze. Se caracterizeaza prin schimbari morfologice ireversibile ale tesutului pancreatic cu grda variabil de dereglari ale functiilor pancreatice exocrina si endocrina, cu durere abdominala specifica si/sau cu semne de insuficienta pancreatica.

Cea mai frecventa etiologie a pancreatitei cronice este consumul cronic de alcool.

Doar 3-15 % din marii consumatori de alcool dezvolta pancreatita cronica. La acestia sunt prezenti frecvent si cofactori ca: fumatul, dieta bogata in grasimi si proteine, deficit de antioxidanti, predispozitie genetica, etc. Ingestia cronica de alcool determina la nivelul pancresului secretia unui suc pancreatic bogat in proteine, de volum redus si cu nivel scazut de bicarbonat. Aceasta secretie bogata in proteine precipita la nivelul ductului pancreatic formandu-se calculi intraductali care impiedica drenajul eficient al secretiei pancreatice, antrenand astfel procesul inflamator.

Alte cauze de pancreatita cronica sunt pancreas divizum, pancreatita autoimuna si obstructia ductului pancreatic principal prin calculi, tumori, stenoze ale ampulei Vater. O alta forma de afectare a pancreasului este pancreatita ereditara care apare in copilarie si este consecinta unei mutatii genetice.

Principala manifestare este durerea abdominala, care adesea altereaza profund calitatea vietii. Durerea se poate manifesta prin crize recurente, care, in timp, devin mai frecvente sau persistente. Accesul de durere apare de regula dupa mese si este de lunga durata. Dimineata durerea poate lipsi, aparand dupa pranz, ea se accentueaza spre seara, continua in timpul noptii. Durerea este localizata mai frecvent in regiunea superioara a abdomenului, iradiaza, sub forma de semicentura si de centura, se extinde in hipocondru stang si drept, in spate. Poate fi puternica, sau moderata, profunda, apasatoare. Consumul excesiv de alcool, mesele bogate in grasimi, si uneori stresul, pot provoca durerea.

Scaderea ponderala este frecventa la pacientii cu pancreatita cronica. Este determinata de refuzul bolnavilor de a se alimenta (mesele precipita durerea) la care se adauga maldigestia si malabsorbtia datorita deficitului de enzime pancreatice.

Steatoreea (malabsorbtia grasimilor) reprezinta emisia de scaune grasoase, deschise la culoare, urat mirositoare si care plutesc in vasul de toaleta. Secundar este afectat si metabolismul vitaminelor liposolubile (A,D,E,K) insa manifestarile clinice datorita carentelor vitaminice sunt rare.

Diabetul zaharat apare tarziu in evolutia bolii si este consecinta insuficientei pancreatice endocrine (distrugerea celulelor ce produc insulina).

Alte manifestari clinice posibile sunt icterul (coloratia galbena a mucoaselor si tegumentelor) care apare prin compresia caii biliare principale de catre pancreas, ruperea unui pseudochist pancreatic, etc.

Diagnosticul pancreatitei cronice este frecvent sugerat de anamneza si confirmat de datele paraclinice. Investigatiile de laborator de rutina nu sunt utile pentru diagnostic, dar pot fi modificate : hiperglicemie in prezenta insuficientei pancreatice endocrine, colestaza (cresterea bilirubinei, fosfatazei alcaline si gamaglutamiltranspeptidazei) datorita compresiei ductului biliar, etc.Masurarea enzimelor pancreatice in ser nu reflecta afectarea cronica a functiei pancreatice

Investigatiile specifice efectuate sunt testul la secretina-colecistokinina, putin folosit datorita faptului ca este invaziv si dificil de efectuat, si masurarea elastazei fecale.

Imagistica joaca un rol important in diagnosticul pancreatitei cronice si pot fi utile numeroase explorari:

• Radiografia abdominala pe gol - poate evidentia calcificari pancreatice;

• Ecografia abdominala – dilatare duct pancreatic, calculi intraductali, calcificari in parenchimul pancreatic, prezenta pseudochistelor;

• Tomografia computerizata cu substanta de contrast – superioara ecografiei in evidentierea leziunilor parenchimatoase si ductale;

• Colangiopancreatografia prin RMN;

• Colangiopancreatografia endoscopica retrograda (ERCP) – nu se mai foloseste ca metoda diagnostica ci doar in scop terapeutic (drenaj pseudochisturi, stentarea caii biliare,etc);

• Ecoendoscopia – metoda cu sensibilitate inalta, permite punctia ghidata a eventualilor noduli pancreatici, evacuarea unor psudochisturi;

Tratamentul pancreatitei cronice are ca obiectiv controlul durerii, suplinirea functiilor exocrine si endocrine si nu in ultimul rand taratamentul complicatiilor.

Controlul durerii este adesea dificil de obtinut la pacientii cu pancreatita cronica. Intreruperea consumului de alcool este importanta chiar daca nu opreste progresia bolii ci doar o incetineste. Administrarea de enzime pancreatice amelioreaza durerea la unii pacienti prin scaderea presiunii intraductale. Analgezicele folosite sunt : parecetamol, piafen, algocalmin, tramadol. In caz de lipsa de raspuns se poate opta pentru neuroliza plexului celiac sau chiar rezectie pancreatica chirurgicala.

Complicatiile mai frecvente ale pancreatitei cronice ce necesita tratament sunt pseudochsitul pancreatic (ce se poate complica a randul sau- ruptura, hemoragie), compresia caii biliare principale, stenoza duodenala, ruptura duct pancreatic, etc. Terapia acestora este individualizata fiecarei situatii si presupune utilizarea tehnicilor endoscopice : ERCP, ecoendoscopie si chirurgicale.