Sindromul metabolic

Sindromul metabolic cunoscut si ca sindrom dismetabolic, sindrom de rezistenta la insulina sau sindrom X, este definit ca o asociere a unor dezechilibre metabolice intr-un singur individ. Persoanele cu sindrom metabolic au risc crescut de a dezvolta boli cardiovasculare (boli cardiace, infarct miocardic, accident vascular cerebral) si diabet zaharat tip 2. Principalele caracteristici ale sindromului sunt obezitatea abdominala, dislipidemia, tensiunea arteriala inalta si rezistenta la insulina.Diferitele organisme si institutii internationale definesc criteriile sindromului metabolic in mod diferit, insa toate sunt de acord ca exista o corelatie cauza-efect clara intre anumiti factori de risc asociati si bolile cardiovasculare, in principal.In 2009, 5 dintre cele mai importante institutii si asociatii au emis o declaratie comuna cu privire la uniformizarea criteriilor ce stau la baza identificarii si diagnosticarii sindromului metabolic. Singurul punct asupra caruia vor mai reveni este cel al circumferintei abdominale ca parametru de urmarire a obezitatii de tip central, urmand sa mai verifice dovezile medicale cu privire la riscurile implicate de diverse valori ale acesteia.Cu toate acestea, se poate spune ca acum avem niste criterii relativ stabile pentru a identifica sindromul metabolic:- Circumferinta abdominala – pentru populatia caucaziana se accepta momentan valori mai mari de 94 cm pentru barbati si de 80 cm pentru femei-Trigliceridemie (sau tratament pentru controlul acesteia) > 150 mg/dL-HDL colesterol scazut (sau tratament pentru imbunatatireal acestei valori) < 40 mg/dL la barbati sau < 50 mg/dL la femei-Hipertensiune arteriala (sistolica, diastolica sau ambele; tratament pentru hipertensiune este alternativa la acest criteriu) > 130/85 mmHg-Glicemia a jeune (sau tratament pentru diabet zaharat) > 100 mg/dLCel putin trei din cinci criterii sunt suficiente pentru diagnosticul pozitiv.Ca factori de risc in a dezvolta acest sindrom metabolic, trebuie amintiti varsta (riscul de sindrom metabolic creste cu varsta), rasa (asiaticii au risc crescut fata de celelalte populatii), obezitatea, in special cea de tip central, cu cresterea circumferintei abdominale, prezenta diabetului zaharat tip 2 in familie, boli precum hipertensiunea arteriala sau hipercolesterolemia in istoricul personal, sindromul de ovar polichistic la femei pare a fi asociat cu sindromul metabolic si steatoza hepatica nonalcoolica de asemenea atrage atentia specialistilor in ultima vreme, existand chiar cateva studii ce argumenteaza introducerea sa pe lista criteriilor de definire a sindromului metabolic.Tratamentul sindromului metabolic urmareste scaderea riscurilor de boala cardiaca.Dieta si exercitiul fizic sunt cruciale in tratamentul si preventia sindromului metabolic.Adoptarea unei diete usor hipocalorice bazate in principal pe evitarea grasimilor saturate, a carbohidratilor in exces si cu accent pe consumul de legume, fructe, carne slaba si cereale integrale ca sursa de fibre poate face minuni, alaturi de exercitiul fizic (clasic se recomanda miscare in aer liber cel putin 30 de minute in fiecare zi) astfel incat scaderea in greutate va parea cel mai simplu lucru din lume. In plus, oprirea fumatului (la cei care au acest obicei) va duce la imbunatatirea sperantei de viata si la cresterea calitatii vietii.In cazul in care schimbarile stilului de viata nu au avut rezultate, exista optiunea tratamentului medicamentos pentru reducerea fiecarui factor de risc in parte. Astfel, se poate prescrie tratament cu fibrati si/sau statine pentru dislipidemie, medicatie antihipertensiva la cei cu hipertensiune sau metformin sau thiazolidindione pentru cei cu rezistenta la insulina, hiperglicemie a jeune sau diabet zaharat.Dr. Cristina Lupascu, medic specialist medicina de familie, Anima Titan