Cât de mulţumit(ă) ati fost de amabilitatea si profesionalismul personalului din receptie?
Cât de mulţumit(ă) ati fost de timpul de aşteptare până la intrarea în cabinetul de recoltare?
Cât de mulţumit(ă) ati fost de profesionalismul asistentei medicale?
Cât de mulţumit(ă) ati fost de curaţenia şi ambientul din punctul de recoltare?
Cât de mulţumit(ă) sunteti de tarifele analizelor Laboratoarelor Sfanta Maria?
Cât de mulţumit(ă) sunteti de durata de executie a analizelor?
Cât de mulţumit(ă) sunteti de informatiile obtinute de pe site-ul Laboratoarele Sfanta Maria?
Cum ati aflat despre Laboratoarele Sfanta Maria?
Cât de probabil este să recomanzi Laboratoarele Sfanta Maria către prieteni sau familie?
Drepturile pacienților
DREPTURILE PACIENTILOR
(conform Legii nr. 46/2003)
I.Pacienţii au dreptul la îngrijiri medicale de cea mai înaltă calitate.
II.Pacientul are dreptul de a fi respectat ca persoană umană, fără nici o discriminare.
III.Dreptul pacientului la informaţia medicală
• Pacientul are dreptul de a fi informat cu privire la serviciile medicale disponibile, precum şi la modul de a le utiliza.
• Pacientul are dreptul de a fi informat asupra identităţii şi statutului profesional al furnizorilor de servicii de
sănătate.
• Pacientul internat are dreptul de a fi informat asupra regulilor şi obiceiurilor pe care trebuie să le respecte pe durata spitalizării.
• Pacientul are dreptul de a fi informat asupra stării sale de sănătate, a intervenţiilor medicale propuse, a
riscurilor potenţiale ale fiecărei proceduri, a alternativelor existente la procedurile propuse, inclusiv asupra
neefectuării tratamentului şi nerespectării recomandărilor medicale, precum şi cu privire la date despre
diagnostic şi prognostic.
• Pacientul are dreptul de a decide dacă mai doreşte să fie informat în cazul în care informaţiile prezentate de către medic
i-ar cauza suferinţă.
• Pacientul are dreptul de a cere în mod expres să nu fie informat şi de a alege o altă persoană care să fie informată în locul său.
• Pacientul are dreptul de a cere şi de a obţine o altă opinie medicală.
• Pacientul are dreptul să solicite şi să primească, la externare, un rezumat scris al investigaţiilor, diagnosticului, tratamentului şi îngrijirilor acordate pe perioada spitalizării.
IV.Consimţământul pacientului privind intervenţia medicală
• Pacientul are dreptul să refuze sau să oprească o intervenţie medicală asumându-şi, în scris, răspunderea pentru decizia sa; consecinţele refuzului sau ale opririi actelor medicale trebuie explicate pacientului.
• In cazul in care pacientul necesita o interventie medicala de urgenta, consimtamantul reprezentantului legal nu mai este necesar.
• Consimtamantul pacientului este obligatoriu pentru recoltarea, pastrarea, folosirea tuturor produselor biologice prelevate din corpul sau, in vederea stabilirii diagnosticului sau a tratamentului ca care acesta este de acord.
• Consimtamantul pacientului este obligatoriu in cazul participarii sale in invatamantul medical clinic si la cercetarea stiintifica.
• Pacientul nu poate fi fotografiat sau filmat într-o unitate medicală fără consimţământul său, cu excepţia cazurilor în care imaginile sunt necesare diagnosticului sau tratamentului şi evitării suspectării unei culpe medicale.
V.Dreptul la confidenţialitatea informaţiilor şi viaţa privată a pacientului
• Toate informaţiile privind starea pacientului, rezultatele investigaţiilor, diagnosticul, prognosticul, tratamentul, datele personale sunt confidenţiale chiar şi după decesul acestuia.
• Informaţiile cu caracter confidenţial pot fi furnizate numai în cazul în care pacientul îşi dă consimţământul
explicit sau dacă legea o cere în mod expres.
• Pacientul are acces la datele medicale personale.
• Orice amestec în viaţa privată, familială a pacientului este interzis, cu excepţia cazurilor în care această
imixtiune influenţează pozitiv diagnosticul, tratamentul ori îngrijirile acordate şi numai cu consimţământul pacientului.
VI.Drepturile pacientului la tratament şi îngrijiri medicale
• Pacientul poate beneficia de sprijinul familiei, al prietenilor, de suport spiritual, material şi de sfaturi pe tot
parcursul îngrijirilor medicale.
• Pacientul internat are dreptul şi la servicii medicale acordate de către un medic acreditat din afara spitalului.
• Pacientul are dreptul la îngrijiri medicale continue până la ameliorarea stării sale de sănătate sau până la
vindecare.
• Pacientul are dreptul să beneficieze de asistenţă medicală de urgenţă, de asistenţă stomatologică de
urgenţă şi de servicii farmaceutice, în program continuu.
Recomandari pentru recoltarea probei de urina pentru urocultura :
Pentru adulti :
- Se recomanda recoltarea din prima urina de dimineata sau se accepta un esantion de urina obtinut dupa cca 4 ore de somn (lipsa mictiunii).
- Se face toaleta riguroasa a regiunii urogenitale cu apa si sapun (nu se utilizeaza substante sau solutii dezinfectante) si se sterge regiunea cu un prosop curat sau compresa sterila; la barbati se recomanda ca toaleta locala sa se efectueze cu decalotarea glandului.
- La femei, in cazul in care este prezenta o secretie genitala abundenta, alaturi de toaleta riguroasa se va introduce in vagin un tampon steril.
- Se recolteaza o cantitate de cca 20 ml de urina din jetul mijlociu direct in recipientul steril (primul jet se lasa sa curga in toaleta).
- Nu se vor atinge peretii interiori ai urocultorului; la sfarsitul recoltarii, capacul se infileteaza strans pe urocultor pentru evitarea scurgerii urinei si contaminarii acesteia.
Pentru sugari :
- Se spala zona urogenitala cu apa si sapun si se tamponeaza cu comprese sterile.
- Se fixeaza punguta sterila prin intermediul benzilor adezive in jurul orificiului urinar.
- Se verifica fermitatea aderarii benzilor de fixare la tegumentul copilului pentru a se evita scurgerea urinei pe langa punga si contaminarea acesteia.
- Dupa recoltare, punga se dezlipeste de tegumentul copilului si cele doua benzi adezive se lipesc intre ele asigurandu-se astfel inchiderea pungii; este recomandat ca punga sa se transporte la laborator in interiorul unui urocultor steril pentru adulti.
- Este important ca recoltarea sa se faca inainte de inceperea unui tratament antibiotic. Pentru controlul eficientei tratamentului antibiotic, urina se recolteaza dupa 5 - 7 zile de la ultima doza de antibiotic administrata.
- Urina se recolteaza in recipiente sterile procurate de la laborator(urocultoare sterile pentru adulti, pungi sterile de unica folosinta pentru sugari).
- Daca proba nu poate fi transportata in maxim 2 ore la laborator, aceasta se pastreaza la temperatura 2 - 8°C.
- Este de preferat ca recoltarea probei sa nu fie precedata sau urmata de recoltarea altei probe biologice (secretie uretrala, secretie vaginala, spermocultura).
Recomandari pentru recoltarea urinei pe parcursul a 24 de ore :
Pregatire pacient :
- Aportul de lichide in preziua recoltarii si in timpul recoltarii trebuie sa fie normal (cu exceptia cazurilor cand medicul curant face recomandari specifice in acest sens).
- In unele cazuri se recomanda intreruperea medicatiei care poate induce interferente, cu cel putin 12 ore (de preferat 48 - 72 ore) inaintea inceperii recoltarii.
- Unele alimente pot influenta anumiti compusi chimici, astfel ca, uneori, la sfatul medicului, pacientul trebuie sa tina o anumita dieta inaintea acestei analize.
Instructiuni de recoltare :
- Dimineata (de exemplu la ora 06:00) se urineaza si nu se retine aceasta urina.
- Se colecteaza apoi intr-un recipient curat de 2 - 3 litri cu capac(nu se urineaza direct in recipient) toate emisiile de urina, timp de 24 ore, pana in ziua urmatoare la ora 06:00 dimineata, inclusiv urina din acest moment final (chiar daca nu exista nevoia imperioasa de a urina).
- Recipientul cu urina se pastreaza in frigider, pe tot parcursul colectarii.
- La incheierea recoltarii (ultima emisiune de urina la ora 06:00 dimineata din ziua urmatoare), se masoara intreaga cantitate de urina colectata si se scrie volumul pe recipientul in care se va aduce proba la laborator.
- Se omogenizeaza (prin agitare) urina recoltata si se aduc la laborator aproximativ 50 – 100 ml din cantitatea totala de urina recoltata in recipient de unica folosinta pentru urina.
Se recolteaza materii fecale in recipient special (coprorecoltor), fara mediu de transport.
Timp de o saptamana inainte de recoltare nu se administreza bariu, laxative, supozitoare, creme, lubrifianti, uleiuri minerale.
Pentru o perioada de 3 zile, nu se vor consuma bauturi alcoolice si se va respecta urmatorul regim alimentar: 50-150 grame unt, 150-250 grame carne rosie, 200-300 grame cartofi, 100 grame paine.
Recoltarea se face înainte de începerea unui tratament antibiotic sau la 5 zile după terminarea tratamentului. Sunt acceptate pentru examen microbiologic probe muco-purulente. Dacă proba are aspect de saliva (spumos, aerat, fără striuri muco-puruelnte) trebuie insistat pentru prelevarea unei noi probe corespunzătoare calitativ.
Prelevarea sputei se face din expectoraţia de dimineaţă prin tuse spontană, profundă.
Înaintea prelevării se recomandă clătirea energică a gurii şi gargara cu apă fiartă şi răcită sau ser fiziologic steril. Prelevarea probei se face prin tuse spontană şi profunda, în recipiente sterile din plastic, cu gura larga şi capac etanş.
Proba trebuie adusă în laborator în maxim 2h de la recoltare.
Stabilitatea probă : 24h prin păstrarea la 2 – 8°C.
Informatii generale
Secretiile vaginale sunt transsudate ale mucoasei vaginale ce contin celule epiteliale descuamate si germeni in functie de varsta,stare fiziologica sau patologica.
Flora normala a tractului genital feminin variaza in functie de pH-ul si concentratia de estrogeni a mucoasei, aflate in stransa corelatie cu varsta, astfel:
– prepubertar si postmenopauza flora este dominata de stafilococi si corinebacterii (aceeasi flora pe care o gasim pe suprafata epiteliului);
– la femeile active sexual flora microbiana se modifica, fiind alcatuita din Enterobacteriaceae, streptococi, stafilococi, bacterii anaerobe (lactobacili, bacili anaerobi nesporulati, coci anaerobi). Lactobacilii reprezinta flora microbiana vaginala normala la aceste femei.
Streptococul hemolitic grup B (Streptococcus agalactiae) este prezent in flora vaginala si poate fi transmis la nou – nascuti (cu aparitia de complicatii neonatale).
Indicatii
- determinarea agentilor patogeni
- stabilirea diagnosticului bacteriologic
- stabilirea tratamentului conform antibiogramei/antifungigramei efectuate
Pregatire pacient:
Femei :
- cu 48 ore inaintea recoltarii , nu are contact sexual , nu utilizeaza tampoane intravaginale, nu face spalaturi, nu utilizeaza medicatie intravaginala - pacienta urineaza anterior momentului recoltarii
- recoltarea probei se face in absenta sangerarii menstruale
Fetite:
- cu 48 ore inaintea recoltarii , nu utilizeaza medicatie locala
Mod de recoltare:
Recoltarea se efectueaza pe masa ginecologica de catre personal instruit, cu instrumentar adecvat, de obicei din fundul de sac vaginal posterior.
In momentul recoltarii este bine a se efectua (chiar in cabinetul de consultatie) doua teste rapide care pot orienta diagnosticul:
-determinarea pH-ului secretiei vaginale cu ajutorul hartiei indicator (un pH>5 poate indica infectie cu T. vaginalis sau prezenta vaginozei);
-testul aminelor volatile (“whiff test”) – prin adaugarea catorva picaturi de solutie KOH 10% peste secretia vaginala recoltata pe valva. Degajarea unui miros dezagreabil de peste alterat conduce la suspiciunea de vaginoza.
La fetite, recoltarea se va face de la nivelul orificiului de deschidere a vaginului sau se poate recolta endovaginal, daca exista instrumentar adecvat; se urmareste in special diagnosticarea vulvo-vaginitelor cu S. pyogenes si N. gonorrhoeae.
In cadrul laboratorului, secretia vaginala se recolteaza pe un tampon si doua lame de microscopie. Tamponul recoltat pe mediu de transport (Amies sau Stuart) va fi utilizat pentru insamantare pe medii de cultura.Lamele de microscopie vor fi colorate Gram (pentru aprecierea florei vaginale) si Giemsa (pentru aprecierea reactiei inflamatorii).
Mod de lucru:
Insamantarea secretiei recoltata pe tamponul cu mediu de transport se face pe mediul agar Columbia cu 5% sange de berbec si un mediu lactozat(in laboratorul nostru se foloseste mediul MacConkey) cu incubare in atmosfera obisnuita 18 – 24 de ore la 35–37ºC. Microorganismele izolate se identifica pana la nivel de specie si se efectueaza antibiograma doar la germenii a caror prezenta a fost regasita si pe frotiul colorat Gram, alaturi de reactia inflamatorie. Se urmareste, de asemenea, prezenta Streptococcus agalactiae la femeile insarcinate in ultimul trimestru de sarcina.
Daca exista suspiciunea de infectie cu N. gonorrhoeae, incubarea se face in atmosfera cu 5% CO2.
In cazul suspiciunii de candidoza, proba se va insamanta pe mediul Sabouraud cu Cloramfenicol si Gentamicina. Candida albicans este normal prezenta in vaginul a 15 – 20% din femei, ajungand la 30% in trimestrul al III-lea de sarcina. Prin urmare, este semnificativa pentru o infectie cu Candida spp. colonizarea masiva a vaginului. Dupa izolarea in cultura a levurilor se va trece la identificarea si efectuarea antifungigramei(in laboratorul nostru se utilizeaza trusa Fungifast).
Pentru recoltarea secretie din colul uterin este foarte important ca produsul recoltat sa nu vina in contact cu peretii vaginului.
Recoltarea se efectueaza inaintea inceperii unui tratament antibiotic sau antifungic. Pacientul urineaza. Pacientul isi spala penisul si mainile cu apa si sapun pentru a reduce riscul de contaminare a probei cu flora comensala a pielii.
Se usuca mainile si penisul cu un prosop de unica folosinta.
Recoltarea se efectueza prin masturbare direct in recoltor steril(urocultor).
Proba se aduce in laborator in maxim doua ore de la emisie.
Se recoltează de preferinţă la cabinet ORL pentru ca medicul sa exploreze zona şi să poată recolta direct din leziune; Recoltarea se face dimineaţa înainte de ingestia oricărui aliment solid sau lichid şi înainte de a se efectua igiena cavităţii bucale (periajul, pastă de dinţi, apa de gură pot modifica flora bacteriană de la nivelul faringelui). Dacă acest lucru nu se poate realiza, exsudatul faringian se poate recolta după minimum 4 ore de la ingestia de alimente sau efectuarea igienei orale. Este exclus fumatul sau consumul de gumă de mestecat.
Recoltarea trebuie să se efectueze înainte de a se face toaleta feţei şi înainte de începerea tratamentului antimicrobian (local sau sistemic). Pentru monitorizarea răspunsului la tratamentul antibiotic, se recomandă recoltarea după 5 - 7 zile de la ultimă doză de antibiotic administrată. Atunci când recoltarea se efectuează sub tratament antibiotic, acest lucru trebuie precizat, precum şi antibioticul administrat. Se recoltează separat pentru ochiul stâng/ochiul drept.
Recoltarea se face din urina de dimineață, din jetul mijlociu direct într-un recipient de unică folosință cu capac etans. Dacă acest lucru nu este posibil, se acceptă un eşantion de urină după cca. 4 ore de stază vezicală (lipsa micţionării).
Recoltarea se face din proba emisă spontan. Se recomandă ca recoltarea să se facă înainte de începerea unui tratament cu antibiotic sau antifungic. Uneori, la indicaţia medicului, se poate recolta şi în timpul terapiei, menţionând denumirea medicamentului admninistrat. Pentru controlul eficienţei tratamentului antibiotic/antifungic, materiile fecale se recoltează după 7 zile de la ultima doză de antibiotic/antifungic administrată. Recipient de recoltare : Materiile fecale se recoltează în recipiente speciale (coprorecoltoare) care conţin mediu de transport (Cary-Blair). Se alege o porţiune reprezentativă (cu mucozităţi, striuri de sânge, consistenţă mai moale, etc) şi se ia o cantitate cât încape în linguriţa coprorecoltorului. Nu se umple coprorecoltorul. Materiile fecale astfel recoltate se introduc în mediul de transport conţinut de coprorecoltor şi se amestecă cu acesta pentru a se asigura viabilitatea microbilor până la prelucrarea probei. Dacă nu se poate asigura transportul imediat la laborator, proba se păstrează la temperatura camerei (maxim 24h). PROBA NU SE PĂSTREAZĂ LA FRIGIDER.
Deoarece unii paraziţi intestinali nu elimină ouă, chisti sau larve în mod continuu, se recomandă repetarea examinării de 3 ori la intervale de 3-5 zile. Un singur rezultat negativ nu are valoare diagnostică de excludere a unei infestări parazitare intestinale. Recipient de recoltare : Se utilizează recipiente speciale (coprorecoltoare) fără mediu de transport Analiza se execută din materii fecale proaspăt emise (de preferat); dacă acest lucru nu este posibil, proba va fi păstrată la 2-8ºC. Se aleg zone modificate (cu mucozităţi, striuri de sânge, consistenţă moale, etc) şi se prelevează cu linguriţa coprocoltorului, fără a umple însă recipientul.
Specimen recoltat – materii fecale emise spontan. Recipient de recoltare – se utilizează recipiente speciale (coprorecoltoare) fără mediu de transport. Stabilitate probă : 3 zile la 2°C – 8°C Nu este necesară respectarea unei diete înaintea recoltării. Se are în vedere ca sângele din materiile fecale poate difuza în apa din vasul toaletei (ducând la posibile rezultate fals negative). Sângele menstrual, urina hematurică sau sângerările rectale (hemoroizi sau fisuri anale) pot duce la obţinerea de rezultate fals pozitive.
Testul nu necesită o pregătire prealabilă. Este bine ca pacientul să nu se afle sub tratament antibiotic care ar putea interfera cu determinarea antigenului H. pylori. Se recoltează materii fecale proaspete, emise spontan. Recipient de recoltare : se utilizează recipiente speciale (coprorecoltoare) fără mediu de transport. Probele recoltate se transportă imediat la laborator, iar dacă acest lucru nu este posibil, probele se vor pastra la 2- 8°C maxim 3 zile Dacă se depaşeşte această perioadă, proba trebuie congelată la – 20°C.
Specimen recoltat : materii fecale proaspate emise spontan. Recipient de recoltare – recipient steril cu capac pentru materii fecale (coprorecoltor), fără mediu de transport. Se recolteaza câte o porţiune de mărimea unei alune, din 3 locuri diferite ale bolului fecal. Cantitatea optimă de materii fecale este de aproximativ 2g din scaun format sau aproximativ 2mL din scaun lichid. Proba poate fi pastrată maxim 3 zile la 2-8°C. Dacă se depaşeşte această perioadă, proba trebuie congelată la – 20°C.
Specimen recoltat – materii fecale prospete emise spontan. Recipient de recoltare – recipient steril cu capac pentru materii fecale (coprorecoltor), fără mediu de transport. Volumul de probă – 2mL de materii fecale lichide sau aproximativ 1g de materii fecale formate. Stabilitatea probei – proba de materii fecale este stabilă 2 zile la 2-8°C. Dacă se depaşeşte această perioadă, proba trebuie congelată la – 20°C.
Este indicată pentru diagnosticul infestării cu oxiuri (Enterobius vermicularis). Recoltarea se efectuează numai dimineaţa, la prima oră, înainte ca pacientul să se mobilizeze din pat, înainte de a avea scaun Se va folosi linguriţa coprorecoltorului simplu, pe care în prealabil s-a fixat o bandă adezivă transparentă cu partea adeziva către exterior. Cu linguriţa preparată ca mai sus se badijonează bine regiunea perianală, fesele desfăcându-se foarte bine cu mâna. După recoltare, linguriţa cu bandă adezivă se introduce în coprorecoltor şi se aduce în laborator în maxim 8 h de la recoltare.
Specimen recoltat – materii fecale prospete emise spontan. Recipient de recoltare – recipient pentru materii fecale, fara mediu de transport. Volumul probei – 2mL de materii fecale lichide sau aproximativ 1g de materii fecale formate. Stabilitatea probei – de preferat a se examina în aceeaşi zi cu recoltarea; stabilitate maxim 24 h la 2-8ºC.
Specimen recoltat – materii fecale proaspat emise; cantitatea recomandată este 1-2g de materii fecale formate sau 1-2mL de materii fecale lichide. Recipient de recoltare – recipient pentru materii fecale, fara mediu de transport3 Stabilitate probă – după recoltare, proba trebuie transportată cât mai repede la laborator; proba este stabilă 24 h la 2-8°C. Dacă se depaşeşte această perioadă, proba trebuie congelată la – 20°C.
1. Laborator Bucuresti - Gherghel: CAS-MB si CAS OPSNAJ:
Adresa: Str. Vasile Gherghel Nr. 9 Sector 1
Telefon: 0730 097 553
2. Laborator Bucuresti - Pescarus: CAS-MB:
Adresa: Str.Pescarusului, Nr.13, Sector 2, Bucuresti
Telefon: 0212 550 148
3. Laborator Braila - CASJ Braila - CAS OPSNAJ:
Adresa: Calea Galati, Nr.8, Bl.11, Braila, Jud.Braila
Telefon: 0239 624 635
4. Laborator Tecuci, jud. Galati: CASJ Galati:
Adresa: Str. Domneasca nr. 36, Bloc SELECT, Parter
Telefon: 0236 810 555
5. Laborator Focsani, jud. Vrancea: CASJ Vrancea si CAS OPSNAJ:
Adresa:Str.Bucegi, Nr.10, Focsani, Jud.Vrancea
Telefon: 0237 232 346
*) Un set cuprinde 1 - 4 teste şi se decontează maxim 2 seturi; se efectuează la recomandarea medicilor de specialitate din specialităţile oncologie şi hematologie sau fără recomandarea medicului specialist pe răspunderea medicului de pe anatomie patologică atunci când apreciază necesar pentru stabilirea diagnosticului.
**) Laboratoarele înscriu pe buletinele de analiză rata estimată a filtrării glomerulare (eRGF) prin formula CKD-EPI 2009 la fiecare determinare a creatininei serice, pentru asiguraţii care au evidenţiat pe biletul de trimitere pentru investigaţii paraclinice că aceasta este evidenţiat - management de caz pentru boala cronică de rinichi. În situaţia în care pe buletinele de analiză ale pacienţilor cu management de caz, nu este înscrisă rata estimată a filtrării glomerulare (eRGF), investigaţia nu se decontează de casa de asigurări de sănătate.
*1) Investigaţii paraclinice ce pot fi recomandate de medicii de familie și de medicii cu competență/atestat de îngrijiri paliative care au încheiat contract cu casele de asigurări de sănătate pentru furnizare de îngrijiri paliative în ambulatoriul clinic.
*2) Investigaţii paraclinice ce pot fi recomandate şi de medicii de familie numai pentru gravide şi contacţii cazurilor diagnosticate de medicii de specialitate.
*3) Se decontează numai dacă este efectuat de medicul de laborator sau de specialişti cu studii superioare nemedicale care au specializare în hematologie în cazul în care hemoleucograma completă prezintă modificări de parametri, fără recomandarea medicului specialist sau de familie, pe răspunderea medicului de laborator.
*4) Se decontează numai în cazul în care VDRL sau RPR este pozitiv, fără recomandarea medicului de familie sau a medicului de specialitate din specialităţile clinice, pe răspunderea medicului de laborator.
*5) Se decontează numai în cazul în care cultura este pozitivă, fără recomandarea medicului de familie sau de specialitate din specialităţile clinice, pe răspunderea medicului de laborator. Se decontează o antibiogramă/antifungigramă, după caz, pentru fiecare din culturile pozitive identificate.
*6) Se recomandă pentru bolnavii cu afecţiuni oncologice, de către medicii de specialitate din specialităţile clinice oncologie şi hematologie şi de către medicii de specialitate urologie pentru diagnosticul diferenţial al cancerului de prostată. Această investigaţie se decontează şi fără recomandarea medicului de specialitate din specialităţile clinice, numai pentru valori determinate ale PSA cuprinse între 4 - 10 nanograme/ml sau între 4 - 10 micrograme/litru, pe răspunderea medicului de laborator.
*7) Tariful cuprinde bloc inclus la parafină, secţionare, colorare hematoxilin-eozină şi diagnostic histopatologic.
*8) Investigaţii paraclinice ce pot fi recomandate de medicii de familie, pentru asiguraţii care au evidenţiat pe biletul de trimitere pentru investigaţii paraclinice management de caz pentru HTA, dislipidemie, diabet zaharat tip 2, astm bronşic, boală cronică respiratorie obstructivă (BPOC) şi boală cronică de rinichi, după caz.
*9) Investigaţii paraclinice ce pot fi recomandate şi de medicii de familie pentru copiii cu grupa de vârstă 2 - 5 ani inclusiv, în cadrul serviciilor medicale preventive.
Pentru culturile bacteriene şi fungice, preţul include toate etapele diagnosticului: examene microscopice, cultură şi identificare.
Toate examinările histopatologice şi citologice (cu excepţia testelor imunohistochimice) din pachetul de bază din ambulatoriu se efectuează numai pentru probele recoltate în cabinetele de specialitate din ambulatoriu; din piesele recoltate din ambulatoriu pot fi prelevate maxim 6 blocuri.
Investigaţiile paraclinice - analize de laborator recomandate de medicul de familie urmare a consultaţiilor preventive pentru copii cu vârsta cuprinsă între 2 şi 18 ani, precum şi pentru persoanele asimptomatice peste 18 ani, prevăzute la nota 1 de la punctul 1.2.1, respectiv nota 1 de la punctul 1.2.3 de la lit. B din anexa nr. 1 la prezentul ordin, se efectuează pe baza biletului de trimitere eliberat de medicul de familie; biletul de trimitere se întocmeşte distinct pentru aceste investigaţii paraclinice şi are completat câmpul corespunzător prevenţiei. Contravaloarea acestor investigaţii paraclinice se suportă de către furnizorii de servicii medicale paraclinice - analize medicale de laborator, aflaţi în relaţie contractuală cu casele de asigurări de sănătate.