Apneea in somn

Apneea in somn este o tulburare caracterizata prin pauze ale respiratiei in timpul somnului. Definitia standard include orice eveniment apneic cu durata de minimum 10 secunde intre respiratii, insotit fie de o excitatie neurologica (schimbarea ritmului EEG timp de 3 secunde sau mai mult) fie de desaturarea sangelui in oxigen cu 3-4%, fie de amandoua. Clinic semnificative sunt 5 sau mai multe astfel de evenimente in decurs de o ora de somn (determinate cu ajutorul polisomnografului).Exista 3 forme de apnee in somn: centrala, obstructiva si mixta. in apneea centrala (respiratia Cheyne-Stokes), respiratia este intrerupta de lipsa efortului respirator, in cea obstructiva, respiratia este intrerupta de prezenta unui obstacol in calea fluxului aerian, in ciuda efortului respirator, iar in cea mixta, exista o tranzitie de la apneea centrala la cea obstructiva in timpul evenimentului propriu-zis.Indiferent de tipul de apnee, pacientul este rareori constient de existenta unei probleme, diagnosticul fiind pus cu ajutorul familiei acestuia sau prin intermediul sechelelor asupra organismului pe care le produce. Simptomele sunt uneori prezente multi ani pana la diagnostic, in acest timp pacientul acuzand somnolenta accentuata in timpul zilei, scaderea capacitatii de concentrare si a performantei diurne. Alte simptome includ: somnul agitat, sforaitul, gafaiala, transpiratii, dureri toaracice, cefalee dupa trezire (aprox 50% din cazuri), arsuri gastrice sau gust acru in gura in timpul noptii, pacientii obezi prezinta edeme ale membrelor, treziri cauzate de urinarile frecvente (nicturie). Persoanele varstnice prezinta in mod normal, opriri ale respiratiei in timpul somnului, ingreunand punerea diagnosticului de ASO, insa aceste scurte pauze respiratorii nu produc alterari profunde ale concentratiei oxigenului arterial. La copil, simptomele depind de varsta acestuia:- < 5 ani: sforait, respiratie de tip oral, transpiratii, agitatie si treziri frecvente; - > 5 ani: sforait, enurezis nocturn, performante scolare scazute si intarzierea cresterii si dezvoltarii. Acesti copii prezinta tulburari de comportament si deficit de atentie.La majoritatea pacientilor cu apnee nocturna, caile respiratorii sunt afectate structural, ceea ce predispune la obstructie, sau sunt prezente defecte anatomice la nivelul nasului, gatului sau gurii (ex.: hipertrofia amigdaliana). Multi oameni experimenteaza efectele apneei in somn doar pentru o perioada scurta de timp. Aceasta poate fi rezultatul unei infectii de tract respirator superior. Alti factori care pot contribui la colapsul cailor respiratorii in timpul somnului pot fi: consumul de alcool, obezitatea (excesul de grasime de la nivelul gatului impiedica fluxul normal de aer), anomalii ale oaselor craniului, fumatul, dezechilibrele hormonale.Diagnosticul de AOS se face pe baza anamnezei si examenului clinic. Istoricul medical va pune in evidenta stilul de viata, obiceiurile de somn, prezenta sforaitului si a somnolentei diurne. Alte investigatii care se mai pot face: polisomnografia, masurarea nivelului de TSH si hemoleucograma, EKG, ecocardiografia, teste functionale respiratorii, faringoscopia cu fibra optica pentru depistarea gradului de obstructie, CT cerebral- depistarea macroglosiei sau localizarea portiunilor ingustate din tractul respirator superior.Conduita terapeutica se stabileste in functie de severitatea sindromului, antecedentele personale patologice ale pacientului si cauza exacta a obstructiei. Tratamentul AOS cuprinde 3 faze: schimbarea stilului de viata, administrarea oxigenului cu presiune continua pozitiva (CPAP, continuous positive airway pressure), care previne colabarea cailor respiratorii in timpul somnului si tratamentul chirurgical.Schimbarea stilului de viata include:~Scaderea in greutate;~Respectarea orelor de somn, dormitul pe o parte;~Evitarea consumului de alcool sau a medicatiei sedative inainte de culcare;~Renuntarea la fumat;Toate cazurile de apnee de somn beneficiaza in urma schimbarii stilului de viata, iar in formele moderate poate fi singura masura terapeutica!Cea mai eficienta metoda terapeutica este ventilatia cu presiune pozitiva continua (CPAP- Continuous Positive Airways Pressure)CPAP este indicata in tratamentul formelor moderate si severe de AOS. in CPAP este utilizat un dispozitiv de ventilatie care furnizeaza un flux aerian continuu cu presiune fixa prin intermediul unei masti ce se aplica etans la nivelul fetei pacientului astfel fiind impiedicata inchiderea cailor aeriene superioare in timpul somnului. Aceasta presupune purtarea unei masti sau a unei piese nazale pe tot parcursul noptii. Dispozitive mai nou aparute isi regleaza automat presiunea necesara furnizata de aparat sau utilizeaza presiune variabila in functie de timpul respirator (inspir sau expir).in cazul in care metodele de ventilatie externa nu sunt eficiente, se va apela la tratamentul chirurgical care are ca scop ameliorarea simptomatologiei si prevenirea aparitiei complicatiilor. Deasemenea, se vor trata si alte probleme de sanatate: antibioterapia infectiilor si tratamentul medicamentos al disfunctiei tiroidiene.Dr. Cristina Stefanescu, Medic specialist medicina de familie, Anima Victoriei