Inima - motorul organismulului

Inima face parte din sistemul circulator, prin care circula sangele, deplasarea acestuia fiind conditionata de mai multi factori, cel mai important activitatea electrica a inimii. Astfel, sistemul circulator are, in pricipal, rolul de a duce oxigenul si substantele nutritive la tesuturi si de a aduce dioxidul de carbon si produsii de metabolism la nivelul organelor unde se realizeaza eliminarea lor. Sistemul circulator este alcatuit din organul central-inima ( sau cordul) si un sistem de vase prin care circula sangele (artere si vene) si limfa (prin vasele limfatice).Inima este un muschi cavitar cu patru cavitati: doua atrii si doua ventricule, avand forma de con, cu baza posterior si varful anterior, axul principal fiind oblic inainte, in jos si la stanga. La baza inimii se afla atriile, iar la varful inimii ventriculele, fiind separate intre ele prin septul interatrial (intre cele doua atrii) si septul interventricular(intre cele doua ventricule). Din punct de vedere functional, inima este alcatuita din doua componente: inima dreapta (compusa din atriul drept si ventriculul drept) si inima stanga (compusa din atriul stang si ventriculul stang). Prin inima stanga circula sange bogat in oxigen si substante nutritive, care ajunge prin aorta si apoi prin arterele ce se desprind din ea, la tesuturi. Inima dreapta aduce, prin intermediul venelor, sangele cu dioxid de carbon (sange neoxigenat) si metaboliti de la tesuturi, ajungand apoi la plamani, unde sangele va fi oxigenat.in atriul stang se varsa venele pulmonare; este despartit de ventriculul stang prin valva mitrala; sangele cu oxigen care vine de la plaman (prin venele pulmonare) trece prin atriul stang si valva mitrala in ventriculul stang. Ventriculul stang - este cea mai importanta structura din punct de vedere a functiei de pompa a inimii, avand pereti mult mai grosi decat ventriculul drept. Prin forta de contractie a miocardului (muschiul) ventriculului stang, sangele este expulzat din ventriculul stang, prin valva aortica, la nivelul aortei si de aici, prin artere la restul organelor. Ventriculul drept care nu are aceeasi forta de contractie ca si ventriculul stang; este originea arterei pulmonara, care va duce sangele neoxigenat la plamani, pentru a fi oxigenat. Sangele trece din ventriculul drept in artera pulmonara prin intermediul valvei pulmonare. Atriul drept - primeste sange neoxigenat din organism (prin intermediul cele doua vene cave); acest sange trece din atriul drept prin valva tricuspida in ventriculul drept si de aici, prin artera pulmonara si ramificatiile ei, la plamani.Inima este alcatuita din trei tunici: externa = epicardul, mijlocie = miocardul si interna = endocardul. Proprietatile (functiile) inimii sunt: - excitabilitatea (functia batmotropa)- prin care apar fenomene electrice care se inregistreaza grafic in cabinetul medical prin electrocardiograma (EKG); - automatismul- prin care inima isi continua activitatea printr-o functionare spontana, repetitiva; - ritmicitatea(functia cronotropa); - conductibilitatea (functia dromotropa)-prin care impulsul electric se propaga de la nivelul nodului sinusal-din atriul drept, in tot miocardul; - contractilitatea (functia inotropa) - care determina contractia inimii si impingerea sangelui in artere ; - tonicitatea (functia tonotropa)- stare de semicontractie, pe care inima o pastreaza chiar si in perioada de relaxare musculara, asigurand astfel o buna functionare a organismului.Trecerea sangelui prin cavitatile inimii, contractia si relaxarea muschiului inimii se inregistreaza in cabinet prin ascultarea cordului pacientului si prin explorari suplimentare (ecografie cardiaca). Transmiterea sangelui in aorta si de aici in arterele mari ale organismului se evidentiaza prin masurarea tensiunii arteriale a pacientului.Inima are propria ei vascularizatie, prin arterele coronare, in numar de doua: artera coronara dreapta si artera coronara stanga, legate intre ele prin numeroase anastomoze (circulatie colaterala).Din afectarea arterelor care hranesc inima (arterele coronare), apare insuficienta aportului de sange la miocard si de aici, mai ales la efort sau stres emotional - apare durerea in piept – "gheara" (angina pectorala), ulterior, daca se accentueaza boala arterterelor coronare, apare preinfarctul sau infarctul = necroza miocardica datorata ingustarii diametrului arterei coronare care alimenteaza cu oxigen acea portiune a muschiului inimii. Arterele coronare sunt afectate mai ales de depunerea grasimilor pe peretii lor, depunere care este mai accentuata in caz de nivel crescut in sange al colesterolului si trigliceridelor, stres, in caz de hipertensiune arteriala (valori ale tensiunii arteriale de peste 140/90 mmHg) ,la fumatori, la persoanele supraponderale, la diabetici si la cei care au rude de sange cu boli ale coronarelor.Pentru a preveni dezvoltarea unei afectiuni a coronarelor, este indicat un stil de viata sanatos, cu evitarea grasimilor si a dulciurilor concentrate, fumatului. La persoanele supraponderale si obeze se recomanda scaderea greutatii.In plus, este recomandata evitarea stresului, incurajarea activitatilor recreative, a sportului si tratamentul hipertensiunii arteriale. Imbolnavirea valvelor care fac legatura intre atrii si ventricule, face ca sangele sa nu mai circule asa cum a fost descris mai sus, afectand, in timp atat inima - apare insuficienta cardiaca, cu marirea volumului inimii- cat si toate celelalte organe interne. Depistare precoce a unei afectiuni a valvelor se face prin examene medicale periodice.Tratamentul afectiunilor valvulare este atat medicamentos, cat si chirurgical: cu reconstructia sau inlocuirea valvelor afectate.Dr. Alexandra Berbec, medic specialist medicina interna, Anima Victoriei