sfanta-maria-logo
logo-sf-mobile
Informatii medicale generale

Pe scurt despre astmul bronsic pe scurt

1. Definitia astmului. Astmul este o boala respiratorie cronica manifestata prin obstructia cailor aeriene, reversibila (incomplet la unii pacienti) spontan sau cu tratament. Substratul fiziopatologic al bolii este inflamatia cronica a cailor aeriene, asociata cu hiper-reactivitatea bronsica la diferiti stimuli.

Clinic, astmul se manifesta prin episoade recurente de tuse, respiratie suieratoare, dispnee, constrictie toracica, aparute noaptea sau dimineata devreme, asociate cu obstructia cailor aeriene pulmonare, reversibila spontan sau la tratatment, cu durata de minute - ore.

2. Astmul alergic / intrinsec /extrinsec /infectios - sunt termeni invechiti a caror folosire se recomanda a nu mai fi folosita, deoarece aceeasi simptomatologie este cauzata de mai multi factori declansatori si aceeasi medicatie remite simptomatologia.

3. Bronsita astmatifora – este de asemeni un termen invechit, preluat din scoala medicala franceza si a carui folosire este recomandat a nu mai fi folosita. Motivul este ca acest termen nu defineste corect patologia pacientului si nu sistematizeaza simptomatologia acestuia. Un alt argument in favoarea renuntarii la acesta terminologie ar fi autoamagirea pacientului (“eu nu am astm, am bronsita astmatiforma”) in conditiile in care diagnosticul, tratamentul si managementul pe termen lung sunt aceleasi cu cele din astmul bronsic.

4. Astmul, alergiile si infectiile. Atopia reprezinta o predispozitie genetica de a dezvolta un raspuns de tip IgE specific la anumite substante numite alergeni. Cu alte cuvinte, terenul atopic este o conditie genetica ce faciliteaza aparitia unor reactii alergice de tip dermatita atopica, astm bronsic sau rinita alergica.

Alergenele, acele substante la care persoanele alergice reactioneaza, devin astfel atat factori determinanti in aparitia bolii, cat si factori declansatori ai crizei de astm la astmatici.

Infectiile, in special cele respiratorii, reprezinta si ele factori declansatori pentru criza de astm. Infectiile respiratorii din copilarie, in special cu virusul sincitial respirator si cu virusuri de tip parainfluenzae determina aparitia unei simptomatologii de tip astmatic. Relatia dintre atopie si infectii respiratorii este complexa, atopia influentand raspunsul cailor respiratorii inferioare la infectia virala, iar virusul intervine in dezvoltarea sensibilitatii alergice.

5. Diagnosticul astmului bronsic. Suspiciunea diagnosticului de astm se face in prezenta simptomelor sugestive de astm, cu sau fara semne fizice de astm (la momentul examenului medical, pacientul poate sa nu prezinte nici un semn de boala). Evolutia naturala a bolii implica perioade de agravare a simptomatologiei cu perioade mai putin simptomatice sau chiar de acalmie totala. Cu toate acestea, astmul bronsic este si ramane o boala cronica ce nu se vindeca niciodata, doar se controleaza mai mult sau mai putin bine. Singurele vindecari in sensul disparitiei complete a simptomelor si semnelor de boala sunt descrise la copii.

6. Clasificarea astmului bronsic. Astmul bronsic a cunoscut de-a lungul timpului numeroase clasificari. in ultima vreme se prefera o clasificare practica, care sa ajute atat pacientul, cat si medicul curent sa intervina la timp in evolutia bolii. in mod curent, se recomanda clasificarii astmului in: controlat, partial controlat sau necontrolat, in functie de simptomatologie, de nivelul/necesitatea de consum a medicatiei “de salvare” si de impactul bolii asupra vietii si activitatii pacientului.

7. Medicatia folosita in astm. Medicatia folosita in astm este de doua feluri: medicatia de salvare (cunoscuta si ca medicatie de criza) si medicatia de control (de fond). Medicatia de salvare se foloseste, dupa cum ii spune si numele, in momentele in care apar simptomele de astm si doar atunci. Se prefera administrarea sub forma inhalatorie, de pufuri, in special din dorinta de a trata tintit arborele respirator, cu rezultate cat mai rapide si cu efecte secundare cat mai reduse. Se foloseste atat in stoparea/ameliorarea rapida a simptomelor, cat si in preventia aparitiei astmului indus de efort, la acei pacienti care descriu acest tip de astm.

Medicatia de control se foloseste zilnic, indiferent de prezenta sau absenta simptomelor de astm si are rolul de a preveni aparitia acestora, cat si de a incetini degradarea functiei respiratorii la pacientii astmatici. Se administreaza pe termen lung, uneori toata viata. Se prefera si aici administrarea pe cale inhalatorie, sub forma de pufuri, din aceleasi motive mentionate mai sus. Exista insa si medicatie de control administrata oral.

8. Managementul pe termen lung. Tratamentul astmului pe termen lung nu este fix, ci flexibil si se recomanda reevaluarea acestuia periodic, atat de catre specialist, cat si de catre medicul de familie. Literatura engleza de specialitate descrie tratamentul astmului foarte plastic, folosind expresia “step-up / step-down treatment”, care in limba romana a fost tradusa “terapia in trepte”. Aceasta strategie implica adaugarea unui nou medicament sau marirea dozei dintr-unul deja existent in cazul urcarii unei trepte (step-up), sau scoaterea unui medicament/scaderea dozei unuia deja existent in cazul colaborarii unei trepte (step-down).

9. Trimiterea la specialist. Medicul de familie va trimite la specialist pe acei pacienti astmatici care:

Dr. Lupascu Cristina, medic specialist medicina de familie, Clinica Anima Titan

Aproape de tine, când ai nevoie

peste 25000 de analize efectuate lunar